Comunitatea românească din cele trei judeţe reprezentată de asociaţiile şi fundaţiile care acţionează sub cupola Forumului Civic, puse în slujba apărării cauzei naţionale este indignată de trocul politic pus la cale între U.D.M.R. şi o formaţiune politică zis – românească ca în schimbul votului pentru postul de viceprimar al municipiului – o funcţie efemeră să se voteze proiectul de hotărâre privind amplasarea statuii scriitorului comunist Sütö Andras, un personaj politic controversat şi implicat prin atitudini publice antiromâneşti după anul 1990, se arată în protestul FCRCHM preluat de Romanian Global News.

În cadrul conferinței de presă organizată de Vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, deputatu Bogdan Diaconu, având ca subiect românii din Sudul Basarabiei, Ucraina, a luat cuvântul, ca invitat special, unul din liderii românilor din Sudul Basarabiei, Anatol Popescu, președintele asociației "Basarabia". Acesta a cerut implicarea imediată a statului român în protejarea celor circa 120.000 de români/moldoveni din regiunea Odesa care se simt amenințați de ultimele evoluții din Estul și Sudul Ucrainei, transmite Romanian Global News.

Sezonul de vizitare a bisericilor fortificate din Transilvania se va deschide oficial pe 20 aprilie, printr-o nouă ediţie a programului „Descoperă Sufletul Transilvaniei”. Peste o sută de evenimente culturale, de la concerte de orgă până la invitaţii la mese tradiţionale, sunt programate până la finele lunii octombrie.
„În acest an continuă programul «Descoperă Sufletul Transilvaniei», destinat turiştilor din România şi din străinătate. Scopul proiectului turistic este promovarea bisericilor fortificate.

Centrul Român de Studii și Strategii (CRSS) în parteneriat cu Vicepreședintele Comisiei pentru comunitățile românești din afara țării, deputatul Bogdan Diaconu, va prezenta luni 14 aprilie, în cadrul unei conferințe-dezbatere ținută la Palatul Parlamentului, la sala Spiru Haret, de la orele 14, situația dramatică a românilor din Sudul Basarabiei (regiunea Odesa, Ucraina), transmite Romanian Global News.
Despre situația acestor români aflați între asimilarea Ucrainei, amenințarea Rusiei și dezinteresul României vor vorbi experți ai CRSS, parlamentari, dar și invitați ai altor instituții.

Regiunea separatistă Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova, a devenit principalul element de dispută între Occident şi Rusia, în timp ce locuitorii sunt divizaţi între sentimentele filoruse şi confortul economic occidental, comentează ziarul Financial Times.
"În vremuri normale, Transnistria atrage atenţia pentru rolul său de centru al traficului de armament, de alimente, de ţigări, alcool şi, uneori, pentru traficul de persoane. Acum este în centrul atenţiei din altă cauză: anexarea Crimeei de către Rusia", scrie Financial Times.
"Principalul comandant militar al NATO a avertizat că trupele ruse ar putea invada Transnistria, o manevră prin care - se tem unii - Moscova ar putea ocupa ulterior Odesa,

"Interzis accesul ţiganilor". Ca şi cum ar fi câini de lăsat afară, cu lesa prinsă de un stâlp. Negri în Africa de Sud pe timpul apartheidului. Evrei în Germania şi în Italia când regimurile fasciste şi naziste au emis legile rasiale…
Şi totuşi această interdicţie a apărut acum câteva zile la Roma, pe vitrina unei brutării din populatul cartier Tuscolano. "Este în mod strict interzis accesul ţiganilor" a scris patronul şi, probabil considerându-se stăpân şi al trotuarului, a adăugat: "Şi în faţa magazinului".
Asociaţia "21 luglio", organizaţie non-profit angajată în promovarea drepturilor comunităţilor rome şi sinti din Italia, a denunţat faptul, publicând o fotografie a afişului rasist.

 Separate de România, în urma raptului teritorial din 28 iunie 1940, Basarabia, nordul Bucuvinei şi Ţinutul Herţa, au fost ocupate abuziv de Armata Roşie şi au fost incorporate la statul sovietic[1], până în iunie 1941.
Odată cu ocuparea acestui străvechi pământ românesc, un număr de 3 776 309 de cetăţeni români treceau la Uniunea Sovietică, dintre care 54,49% români, 10,34% ruşi, 15,50% ruteni şi ucraineni, 7,27% evrei, 4,91% bulgari, 3,31% germani şi 5,12% de altă etnie[2].
Pe acest fond de mare durere resimţită de întregul popor român apare cel puţin bizară aprecierea din Raportul Secretariatului C.C. al P.C.R. din 10 martie 1941: Marşul triumfător al eroicei Armate Roşii în Basarabia şi Bucovina de Nord,

Cosmin, un român în vârstă de 23 de ani, de origine romă, din Franța, spune că i s-a refuzat accesul într-un autobuz când se întorcea de la muncă, deși avea biletul valid.
Episodul a avut loc pe 28 februarie, când șoferul de autobuz i-a spus tânărului, potrivit Pro Tv: „Românii merg pe jos, nu urcă în autobuz. Nu mă interesează, poţi să ai două cartele Navigo, nu vei urca în autobuzul meu.”
Cosmin era însoţit de doi colegi de muncă, iar şoferul nu le-a deschis uşile decât în momentul în care acestora li s-au alăturat alţi pasageri.

Lampioane tricolore vor fi lansate concomitent în peste 40 de orașe de pe ambele maluri ale Prutului pentru a marca 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Flash-mob-urile organizate de filialele și asociațiile aderente Platformei unioniste Acțiunea 2012 au drept obiectiv urgentarea realizării Unirii celor două state românești, pe fondul noului context internațional extrem de favorabil.
În București, susținătorii reîntregirii naționale se vor prinde într-o horă a Unirii și vor lansa 27 de lampioane tricolore joi, 27 martie, la ora 19:00, în Piața Universității (zona la Fântână), pentru a semnala preambulul unității naționale.

O situaţie de neimaginat o au românii din regiunea Odessa, unde trăiesc jumătate din cei 400 000 români/moldoveni din Ucraina.
Aici, în regiunea Odessa, în timpul anilor independenţei Ucrainei, au dispărut două treimi din şcolile româneşti/moldoveneşti. Au rămas 6 din 18 câte fuseseră iniţial!
Românii/moldovenii din regiunea Odessa puteau să îşi pregătească intelectuali în limba maternă doar în cadrul unei specializări din cadrul catedrei de limbi romanice de la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, unde anual erau înscrişi cam 5 studenţi.
Din acest an şcolar universitar, statul ucrainean nu a mai alocat niciun loc finanţat de la buget nici măcar la această specializare.